Aceasta carte este o forma a tezei de doctorat sustinute la UNArte in 2017. Lucrarea se doreste a fi atit un studiu institutional, cit si un studiu al transformarilor canonului artistic in primele decenii de comunism. Perioada analizata se intinde aproximativ intre prima Conferinta Nationala a Uniunii Artistilor Plastici (1950) si a patra Conferinta (1973), cu mici extinderi inainte si dupa aceste doua momente. In vederea unor abordari nuantate a fenomenelor artistice, au fost cercetate anumite fonduri arhivistice, publicatiile vremii, literatura testimoniala, cataloagele de expozitie si au fost realizate interviuri. Modelele teoretice utilizate circumscriu, in cea mai mare parte, conceptele de putere si identitate. Analizarea informatiei cu acest instrumentar metodologic a condus la concluzia ca puterea comunista s-a consolidat abia in momentul in care a produs efecte pozitive, a provocat dorinte si a modelat comportamente. Statul comunist nu a rezistat doar prin teroare, ci si prin alianta cu o clasa sociala privilegiata, cea a creatorilor de arta deveniti functionari de stat. Pe de alta parte, acestia au stiut sa foloseasca momentele de relaxare ideologica pentru a dobindi o oarecare autonomie de gindire si de actiune in raport cu puterea politica totalitara, pentru a transgresa codurile si a transforma normele, folosind in mod creativ cadrul de actiune pe care l-au avut la dispozitie. Magda Predescu Magda Predescu este cercetator la Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti, unde preocuparile ei pentru arta din perioada comunista s-au concretizat in proiecte documentare si expozitionale. Este membru al AICA International. A primit granturi de cercetare din partea Getty-Colegiul Noua Europa, Archives de la Critique dāArt (Rennes) si Maison des Sciences de lāHomme (Paris). Intre studiile publicate in ultimii ani se numara: āMiscarea artistica timisoreana si redefinirea canonului artistic in perioada de liberalizare politicaā (Di suoā maniera e di suoā aria. Studii in onoarea Ancai Oroveanu, 2012); āArhitectura si arta monumentala pe litoralul romanesc in perioada dezghetului politic. Dezvoltarea taberei de tineret de la Costinesti, 1970-1972ā (Vederi incantatoare: urbanism si arhitectura in turismul romanesc de la Marea Neagra in anii ā60-ā70, 2015); āAderarea Uniunii Artistilor Plastici la organisme internationale. Studiu de caz: Asociatia Internationala a Artelor Plastice – AIAPā IDEA arta + societate,#48, 2015); āExpozitia Medium, moment de sinteza a neo-avangardelor sub semnul post-conceptualismuluiā Arta in Romania intre anii 1945-2000. O analiza din perspectiva prezentului, 2016); āCrearea Uniunii Artistilor Plastici si rolul acesteia in formarea artistului de stat in primii ani de la infiintareā (The State Artist in Romania and Eastern Europe: The Role of the Creative Unions, 2017); āLe Festival mondial de la jeunesse et des etudiants, moment dāechanges inattendus et mal controlesā (Studia Politica. Romanian Political Science Review, nr. 2, 2017); āUniunea Artistilor Plastici in perioada 1954-1963: intre aparat de stat si dispozitivā (Studia Politica. Romanian Political Science Review, nr. 3, 2017).